Cabana La Mitica

Acest site utilizează cookie-uri

Daca navigati in continuare pe acest site fara a schimba setarile privind cookie-urile, vom presupune ca acceptati sa primiti toate cookie-urile de pe acest site. Puteti schimba setarile privind cookie-urile in orice moment. Pentru a afla ai multe, cititi Politica de utilizare cookies.

Modifică setările

Manastirea Polovragi

Manastirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitori de inceput ai acestui lacas sunt Radu si Patru, fiii lui Danciul Zamona, mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar (1477-1481).

Timp de peste un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfant lacas, pentru ca in anul 1645, satul Polovragi sa fie in stapanirea lui Danciu Paraianu, fiul lui Hamza.

Danciu Paraianu a zidit biserica pe vechile temelii, asa cum se proceda frecvent in epoca, pastrand partea cea buna a acestora. Dupa Danciul Paraianu si inaintasii acestuia, Constantin Brancoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al Manastirii Polovragi.
Pictura bisericii este deosebit de valoroasa atat in ceea ce priveste iconografia cat si executia tehnica. Ea a fost executata in anul 1713 de Constantin Zugravul.

De o parte si de alta a intrarii in pridvor se pot admira cele doua reprezentari, iconografice, unice in Romania ale manastirilor romanesti inchinate la Sfantul Munte Athos.
Chiliile si celelalte incaperi ale manastirii sunt oranduite in jurul bisericii pe laturile de est, sud si vest, formand alaturi de zidul de incinta de pe latura de nord o adevarata cetate de aparare. Intrarea in incinta se realizeaza pe latura de sud printr-o poarta masiva deasupra careia se inalta clopotnita ridicata in epoca lui Constantin Brancoveanu.

Printr-o poarta din zidul nordic al incintei manastirii se patrunde in cea de-a doua incinta unde se afla bolnita Sf.Nicolae, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictata la 1738 de Gheorghe si Ion - zugrav

Pestera Muierii

Pestera Muierilor (sau Pestera Muierii) este situata in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj (d. N. 67 Tg. Jiu - Ramnicu Valcea km 47). Prima pestera electrificata din Romania (1965) si amenajata pentru vizitare pestera a fost sculptata in calcarele mezozoice de pe marginea sudica a Masivului Parang, de catre raul Galbenul.

Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bantuite de razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.

Pestera are o lungime de aproximativ 3. 600 de metri dispusa in 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezevatia speologica impartita in doua sectoare: sectorul de nord (1. 500m) si sectorul de sud (880m). La 40 de metri inaltime se alfa etajul superior amenajat pentru turisti cu o lungime de 573 m, ajunge pana la lungimea de 1. 228 de metri o retea de diverticule foarte greu acesibila.

Dintre atractiile pesterii enumeram: Domul Mic cu aspect asemanator unei cupole gotice format prin precipitarea calcitei, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si Stanca Insangerate denumita datorita scurgerilor oxidului de fier, Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele impietrite, Dantela de Piatra, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului.

Transalpina

Transalpina  (DN 67C) este o sosea din Muntii Parang, in Carpatii Meridionali. Este cea mai inalta sosea din Romania, avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (la 2.145 m).

Inceputurile acestui drum sunt neclare. Unele surse sustin ca a fost construit prima data de legiunile romane in timpul razboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hartile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.

Exista si o legenda locala, care spune ca, la sfarsitul secolului XVIII si la inceputul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei portiuni din acest drum, in functie de posibilitatile fizice si financiare ale sale.

Potrivit altor surse, soseaua a fost construita si pietruita de germani in timpul Primului Razboi Mondial, din ratiuni militare, insa a fost foarte putin folosita.

Cert este ca drumul, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost initial o poteca de munte, folosita de catre pastorii din Marginimea Sibiului pentru a traversa muntii cu turmele de oi in Tara Romaneasca.
Cabana La Mitica